Sursa foto: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/casa-camin-impreuna-expresie-faciala-8460049/
Dezvoltarea de limbaj a celor mici trezește adesea îngrijorări părinților. În cazurile în care copilul nu vorbește coerent sau învață într-un ritm mai lent, părinții se tem ca nu cumva acesta să aibă o tulburare de creștere sau o afecțiune gravă de sănătate. Deși este normal să te îngrijorezi cu privire la sănătatea copilului tău, este inutil să intri în panică prematur. Nu întotdeauna o aparentă întârziere de limbaj indică o problemă de sănătate. Trebuie să știi că niciun copil nu începe să vorbească spontan, iar dezvoltarea de limbaj, ca și cea fizică și cea intelectuală, necesită timp. Iată când încep copiii să vorbească și când este necesar să te îngrijorezi cu privire la acest aspect.
Limbajul în primii 3 ani de viață
Vorbirea, la fel ca mersul, se dezvoltă progresiv, în etape. Prin urmare, nu te aștepta ca cel mic să spună cuvinte corecte de la prima încercare sau să învețe rapid să vorbească în propoziții. Prima dată acesta va învăța să rostească sunete, apoi silabe, cuvinte, propoziții și fraze. Iată ce presupune dezvoltarea de limbaj în primii ani de viață.
Primul an de viață
În primul an de viață, nu trebuie să ai așteptări foarte mari în ceea ce privește vorbirea. Până la împlinirea vârstei de 1 an, cel mic va putea rosti doar un cuvânt sau mai multe, de obicei silabisite („ta-ta”, „ma-ma”). În schimb, există alte semne care indică înțelegerea și dezvoltarea capacității de comunicare la această vârstă:
- Copilul face cu mâna la plecare (în semn de rămas bun).
- Poate identifica de unde provine un sunet (întoarce capul spre sursă).
- Întoarce capul spre obiectele despre care îi vorbești
- Răspunde atunci când este strigat pe nume, întorcând capul sau scoțând sunete.
- Gângurește cu intonație, ca și cum ar vorbi și te ascultă când vorbești.
1-2 ani
Între un an și jumătate și 2 ani, copilul învață un cuvânt nou pe săptămână. De asemenea, acesta este capabil să:
- Răspundă prin gesturi la comenzile simple pe care i le dai, cum ar fi atunci când îi ceri să îți aducă un obiect sau să ți-l dea în mână.
- Indice sau să denumească părți ale corpului, imagini sau obiecte, atunci când i se spune.
- Arate diferite obiecte.
Până la 2 ani, majoritatea copiilor rostesc între 50 și 100 de cuvinte și pot spune propoziții simple, cum ar fi „Vreau apă”.
3 ani
La vârsta de 3 ani, copilul poate folosi în jur de 1000 de cuvinte și pot striga alte persoane pe nume. De asemenea, aceștia pot folosi cuvinte la plural și propoziții formate din 3-4 cuvinte. La această vârstă, cel mic poate cânta cântece, poate pune întrebări și poate povesti evenimente.
Totuși, acestea sunt doar repere, bazate pe modul în care limbajul se dezvoltă la majoritatea copiilor. Unii copii își pot dezvolta limbajul mai repede, alții mai lent, fără a avea o problemă de sănătate.
Când te adresezi medicului?
Există câteva semne care indică întârzierea de limbaj, caz în care trebuie să te adresezi medicului:
- La vârsta de 2 luni – copilul nu murmură sau nu scoate niciun sunet.
- La vârsta de 1 an – nu face niciun gest, cum ar fi să arate spre obiecte sau sa facă din mână la plecare.
- La 1 an și jumătate – nu scoate sunete, ci doar arată spre obiecte și nu înțelege propoziții simple.
- La vârsta de 2 ani – nu folosește cel puțin 25 de cuvinte și doar imită cuvinte, mai degrabă decât să le rostească spontan. Folosește aceleași sunete sau cuvinte în mod repetat și nu poate să urmeze indicații simple (cum ar fi să îți înmâneze un obiect).
- La vârsta de 2 ani și jumătate – nu rostește propoziții simple (subiect-predicat).
- La vârsta de 3 ani – nu rostește minim 200 de cuvinte diferite, iar vorbirea este greu de înțeles. De asemenea, este o problemă dacă cel mic nu poate cere obiecte după denumire.
Posibile cauze ale întârzierii de limbaj
Există multe cauze ale întârzierii de limbaj la copii, printre care se numără:
- Tulburările la nivelul dezvoltării limbii, gurii sau palatului.
- Nașterea prematură
- Apraxia de vorbire (tulburare neurologică)
- Surditatea
- Lipsa stimulării vorbirii sau neglijarea comunicării de către părinți.
- Autism
- Afecțiuni neurologice
- Dizabilitate intelectuală
Așadar, acordă atenției dezvoltării de limbaj al copilului, însă nu te îngrijora inutil cu privire la acest aspect, deoarece fiecare copil se dezvoltă în ritm propriu.
